Fibra, fie ea de natura vegetala sau animala, prezenta in texturi pretesute, dar imbinate cu har, armonie si migala, se materializeaza in structuri artistico-textile care ne sugereaza veritabile sintagme existentiale, sentimente, potentiale intrebari si raspunsuri si, uneori, chiar adevaruri cu valoare de sentinta axiomatica.
Inzestrata cu un real simt cromatic al perceperii combinatiilor coloristice, intuitiei texturii, plasticiana nu numai ca reuseste sa confere colocvialitate compozitiilor sale, ci imprima si o nota de indicibila viabilitate.
In spatiul de expunere este practic siderat in fata unor panouri textile, unde, intr-o miscare artistica de mare naturalete, proprie naturii, vezi ingemanandu-se vrejuri, tulpini, frunze, flori, intr-o sensibila, dar ferma, replica data vitregiilor naturii.
Tehnicile de lucru ale autoarei sunt extrem de complexe, ingloband o mare parte a registrelor artei decorative, de la colajul textil, cu o buna alternanta intre materialele lise, netede, cu o gama de tesaturi plusate, moarate sau cu aspect de brocart, pana la tehnici mai elaborate.
Remarcabila in plan conceptual, dar si ca realizare pur tehnico-artistica, este tendinta si reusita autoarei de a conferi spatialitate lucrarilor sale prin originale “ingrediente” artistice, noduri, forme curbe, contorsionate, materiale plisate sau fixate pe o singura coordonata de suport textil s.a.
Se vorbeste foarte mult in pictura, dar si in tapiserie, deci implicit in artele decorative, despre armoniile cromatice si se poate afirma, cu toata responsabilitatea, ca fiecare din lucrarile Angelei Buciu se subsumeaza acestui atat de ravnit deziderat. Nu numai mirabilele degradeuri propuse de plasticiana sunt menite sa atraga si sa fascineze privitorul, dar chiar in zona contrastelor, tonurile se organizeaza si se ordoneaza de o maniera simfonistica, evitand chiar si cea mai usoara, sensibila, nota de conflict cromatic.
Plina de armonie, exultand de jubilatia discreta a artei plastice, creatia Angelei Buciu este un adevarat regal pentru iubitorii de frumos si, prin lirismul pe care il emana, o materializare plastica a valentelor si conceptelor poematice ale autoarei, care este nu numai o creatoare de frumos plastic, ci si o poeta.
Dragos Ciobanu, critic de arta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu